Connect with us

ȘTIRI

VIDEO Capacul de sticlă care protejează un meteorit a început să plutească. Directorul muzeului: „Nu avem nicio explicație”

Publicat

on

VIDEO Capacul de sticlă care protejează un meteorit a început să plutească. Directorul muzeului: „Nu avem nicio explicație”

Capacul de sticlă care protejează meteoritul căzut în 2013 lângă orașul rus Celiabinsk, aflat acum într-un muzeul de istorie al Universității Uralul de Sud, a început să plutească câțiva centimetri, apoi s-a așezat la loc, relatează The Moscow Times. Incidentul a avut loc la finalul săptămânii trecute.Fragmentul de 500 de kilograme al meteoritului căzut în 2013 pe Pământ a fost recuperat la câteva luni dintr-un lac din apropiere de orașul Celiabinsk și a fost expus la muzeul de istorie al universității din oraș.

Meteoritul a provocat, acum șase ani, rănirea a peste o mie de persoane dar și pagube caselor din apropierea locului în care a căzut.

Imaginile înregistrate în weekend de camerele de supraveghere arată cum capacul de sticlă care îl protejează se ridică deodată, câțiva centimetri, și plutește deasupra meteoritului.

Câțiva vizitatori și angajați ai muzeului au remarcat cu greu momentul și au privit cu mirare. Capacul de sticlă s-a așezat la loc după numai câteva minute.

Imaginile de mai jos au fost accelerate și publicate pe rețelele de socializare din Rusia.

Vizitatorii abia au remarcat elevația, deoarece totul s-a petrecut foarte încet, a precizat directorul muzeului, potrivit agenției de stat RIA Novosti.

„Ar putea fi o defecțiune. Echipamentele noastre ridică capacul de sticlă, deci cumva a fost implicat în elevație”, a mai spus Vladimir Bogdanovsky.

El a exclus o farsă, deoarece singurul panou de control responsabil de capacul de sticlă se află încuiat într-o cutie supravegheată video.

„Nu avem nicio explicație legat de cine a ridicat capacul și cum anume. Faptele au avut loc, dar nu ni le putem explica încă”, a mai spus directorul muzeului.

Agenţia spaţială rusă afirma în 2013 că obiectul de zece tone provenit din spaţiu a intrat în atmosferă cu viteza de 30 de kilometri pe secundă. Explozia sonică ce i-a urmat a avut o putere de 30 de ori mai mare decât cea produsă de bomba atomică de la Hiroshima. Peste 1.200 de persoane, printre care 300 de copii, au fost rănite de geamurile sparte şi pereţii prăbuşiţi de forţa undei sonice.

Pe site-ul avito.ru, au fost scoase la vânzare bucăţi desprinse din meteorit, iar unele exemplare ajungeau și la suma de 1 milion de ruble.

Sursa: digi24

 » sursa: www.ziaruldeiasi.ro

citește

ȘTIRI

Pe ce cheltuie partidele subvenția publică: mită la presă, bani la șefi , amante și rude

Publicat

on

Fiecare partid din România primește bani de la bugetul de stat. Acești bani ar trebui să fie utilizați transparent pentru administrarea internă a partidelor pentru buna și corecta funcționare în interesul românilor.

Când parlamentarii au adoptat legea ce permite finanțarea partidelor politice s-au motivat și s-au jurat în fața românilor că nu vor mai fura… adică și-au luat un fel de taxă de protecție. Însă nu a fost să fie așa: cu acești bani grupurile mafiote organizate în partide s-au putut descurca mai bine.

La ce se folosesc însă acești bani și de către cine?

Dacă veți întreba orice membru simplu de partid sau parlamentar român ce nu se află în cercul de putere vă va spune că nu știe nimic de acești bani.

Sumele fabuloase, de ordinul a zeci de milioane de euro acordate anual, sunt folosite după bunul plac de către cei care conduc partidele, adică de către președinte, secretar și eventual un număr restrâns de membri ai Birourilor Naționale de Conducere.

Ce fac ei cu banii? Trăiesc cu impresia falsă că își consolidează puterea politică pe plan intern și extern. Realitatea arată însă diferit: la vârful marelor partide cadrele se rotesc, iar cele mici dispar cu totul chiar dacă dispun de acești bani.

Dar cât timp se află la butoane conducerea partidului plasează sute de mii de euro, poate chiar milioane de euro și în propriile buzunare.

Cum fac acest lucru: prin servicii fictive sau umflate facturate și apoi o parte din bani se întorc cash înapoi.

Din acești bani se plătește și presa, sume colosale mergând spre televiziunile private. Acestea au un randament electoral scăzut dar partidele și politicienii cad pradă unui șantaj exercitat de presă și devin dispuși să verse zeci și sute de mii de euro lunar în conturile mass-media. Și din acești bani sume mari se întorc cash la conducătorii partidelor.

DNA a stat momentan deoparte de aceste fraude care sar în ochii fiecărui român.

Dar partidele dau bani la presă și hrănesc practic un monstru. Când termină de păpat tot sau altcineva oferă mai mult încep atacurile asupra fostului stăpân. Te și întrebi: cine pe cine corupe?

Apoi din banii de subvenții se angajează rude, prieteni și oameni din partid. Totul ca să mulțumească pe cineva sau să închidă gura cuiva… iar guri de hrănit sunt multe. Se umplu partidele de „consultanți” , „specialiști” și „analiști”.

Cam asta este problema finanțării partidelor, doar o vacă de muls bugetul de stat.

citește

EDITORIAL

Secția specială trebuie să rămână: este necesar un control asupra abaterilor procurorilor și judecătorilor

Publicat

on

Utilizarea procurorilor și judecătorilor în bătălia politică a devenit o realitate curentă în România. Pare să fie o proastă moștenire a perioadei comuniste, când prin justiție imperiul comunist controla nomenclatura internă. Un procuror sau un judecător poate distruge o viață sau mai multe, însă nimic și nimeni nu îl poate trage la răspundere.

Rolul secției speciale este tocmai de acela de a reduce abaterile și erorile din zona justiției. Principiul separării puterilor în stat implică totuși și controlul puterilor în stat.

Nu se poate să avem procurori care să nu răspundă pentru faptele lor rele, nu putem avea judecători care să dea în continuare sentințe contrare principiilor de drept.

Dar este important ca această secție specială să funcționeze, să fie una reală, să nu devină chiar ea un instrument politic împotriva procurorilor și judecătorilor. Acest lucru ține însă de profesionalismul și seriozitatea celor de acolo, să nu avem doar o simplă mână care spală o altă mână iar românii să rămână cu problemele create.

citește

ȘTIRI

Deputații USR primesc pensii speciale: au refuzat să își dea demisia din parlament

Publicat

on

Mai mulți parlamentari USR au refuzat să își prezinte demisia înainte de expirarea mandatului și astfel să își piardă dreptul la pensia specială. Mii de lei intră lunar acum în buzunarele lor.

În timpul campaniei electorale Dan Barna și gașca de lângă el a țipat sus și tare că pensiile speciale și nesimțite trebuie să fie eliminate. Mai bine de patru ani le-a luat să propună o lege, să o treacă formal și apoi să o respingă după data alegerilor, prin membrii curții constituționale… membri numiți politic de către PNL, PSD și USR…

Adică pe scurt: ei au votat impozitarea pensiilor speciale și tot ei s-au opus apoi eliminării prin activarea oamenilor numiți la curtea constituțională.

Pentru a fura din voturile românilor Dan Barna a mai făcut o promisiune pe care partidul nu și-a onorat-o în integralitate: parlamentarii să își prezinte demisia în ultima zi de mandat și astfel să își piardă dreptul la pensia specială…

Dar ghicici ce: doar o parte din ei au făcut acest lucru, exact aceia care erau puși pe listele de parlamentare pe poziții eligibile.

Așa că o bună parte din parlamentarii USR au refuzat să își prezinte demisia și astfel ei vor obține pensia specială.

Dumitru Lupescu este unul din acești parlamentari. El este acum beneficiarul nu doar a unei pensiile ciale ci obține chiar două pensii speciale: mai ia bani și din pensionarea timpurie, la o vâstă fragedă… Sigur că presa scrie, jurnaliștii comentează, românii sunt revoltați: dar tupeul acestora nesimțiți este mare și obrazul este gros.

Adrian Prisnel, George Dircă și Dan Lungu de asemenea au refuzat să își prezinte o demisia de onoare și să nu se bucure la banii românilor. Cam asta este cu oamenii noi din politica românească.

Vă amintim că fiecare parlamentar român pleacă acasă lunar cu aproape 10 000 de euro, sumă considerabilă având în vedere că românii de rând trăiesc cu mai puțin de 2 500 de lei. Discrepanța între sumele de care se bucură parlamentarii și cele cu care sunt plătiți românii sunt rușinoase.

citește

Trending

Un produs RO365.RO